Rusia se confruntă cu o sarcină dificilă, de a compensa sancțiunile, cu legături financiare și comerciale mai strânse cu statele BRICS+, conform unei analize Scope Ratings.
Rusia are nevoie de legături economice mai strânse cu alte țări cu venituri medii, pentru a înlocui comerțul și investițiile pierdute, din cauza sancțiunilor occidentale. Potențialul unei cooperări mai profunde cu alte țări BRICS+ este mare, dar obstacolele politice și logistice sunt mari, susţine Levon Kamerian, director asociat pe ratinguri suverane la Scope.
Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, care alcătuiesc grupul BRICS, de economii în curs de dezvoltare, reprezintă 40% din populația globală și aproximativ 32% din economia mondială, în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare. Comerțul Rusiei cu acest grup a reprezentat 20% din comerțul său total, în anul 2021, în creștere de la 12%, în 2010.
Din perspectiva Rusiei – și alte țări și-au exprimat interesul de a se alătura grupului BRICS, inclusiv Argentina, Egipt, Iran, Turcia și, mai recent, Arabia Saudită – există multe de câștigat din consolidarea legăturilor comerciale și economice și multă presiune pentru a face acest lucru.
Războiul din Ucraina și sancțiunile au subminat perspectivele de creștere ale Rusiei. Am estimat că economia Rusiei va fi cu aproximativ 8% mai mică, la sfârșitul anului 2023, în comparație cu anul 2021, în timp ce, la sfârșitul lui 2021, am estimat că economia Rusiei va crește cu aproximativ 5%, în perioada 2022-2023.
Cu alte cuvinte, economia Rusiei ar fi fost cu aproximativ 14% mai mare în 2023, dacă nu ar fi fost război, indicând cât de mare a fost costul economic până acum.
Este puțin probabil ca Rusia să compenseze pe deplin tehnologia pierdută, piețele de export și accesul la sistemele financiare globale, printr-o mai bună integrare cu partenerii BRICS+.
Sancțiunile reduc accesul Rusiei la tehnologie străină
Nu toate țările BRICS+ împărtășesc urgența Rusiei, de a diversifica comerțul departe de Statele Unite și Europa sau de a integra sistemele financiare ale altora și de a-și dedolariza economiile, nu în ultimul rând atunci când creșterea legăturilor comerciale cu Rusia poate duce la sancțiuni secundare americane și europene.
În Rusia, două treimi din valoarea adăugată a mașinilor, echipamentelor electrice și calculatoarelor provine de obicei din țări străine, aproximativ jumătate din UE, SUA, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud, toate acestea au impus sancțiuni.
Importurile Rusiei de bunuri de înaltă tehnologie și componente aferente din aceste țări au scăzut cu aproximativ 75% între februarie și august 2022. În total, importurile de bunuri s-au redus cu peste jumătate la 5 miliarde USD în aceeași perioadă.
Importurile din țările BRICS au crescut cu aproape 50%, până la 8,6 miliarde USD, în principal din cauza comerțului cu China (Figura 1).
Va fi o provocare pentru Rusia să înlocuiască un astfel de volum și varietate de bunuri de înaltă tehnologie sancționate și alte importuri strategice din China sau din alte BRICS+, găsiți alternative locale, scrie Scope Ratings.
SUA au decuplat economia rusă nu numai de tehnologia americană, ci și de articolele produse în străinătate, bazate pe aceasta sau care o conțin.
Utilizarea de către Rusia a componentelor importate mai costisitoare și de calitate mai slabă va limita creșterea productivității, în mod crucial în industria petrolului și gazelor, pe măsură ce țara dezvoltă rețele alternative de aprovizionare mai complexe.
De exemplu, ponderea cipurilor semiconductoare defecte importate din China a crescut la 40%, de la 2%, în perioada de dinaintea escaladării războiului din Ucraina.
Rusia și-a diversificat parțial exporturile de energie în afara Europei. Exporturile de țiței către China, India și Turcia s-au dublat cu peste 2 milioane bpd din februarie. Cele trei țări au cumpărat mai mult de jumătate din exporturile rusești în august și septembrie.
Dezavantajele sancțiunilor includ reduceri la prețul petrolului, dependența de yuani
Integrarea comercială și financiară a Rusiei cu alte țări BRICS+ va continua să crească, dar nu neapărat sau în întregime în avantajul Rusiei, chiar și excluzând blocajele semnificative ale infrastructurii și logisticii cu care se confruntă Rusia.
Rusia constată că nici în comerțul cu energie nu are neapărat mâna de sus. Rusia a fost nevoită să vândă țiței cu o reducere considerabilă cumpărătorilor asiatici, deoarece țările G7 lucrează pentru un plafon de preț al vânzărilor de petrol rusesc.
Țițeiul rusesc se tranzacționează cu aproximativ 20 de dolari sub Brent, înainte de data de începere, din 5 decembrie, când sancțiunile UE care interzic importul de țiței rusesc pe mare intră în vigoare.
Strategia de dedolarizare a Rusiei va avea ca rezultat inevitabil o utilizare mai mare a renminbi, care are propriile sale dezavantaje.
Rusia va deveni dependentă de politicile economice ale Chinei și de economia mult mai mare, echivalentul a aproape 60% din producția agregată BRICS.
Yuanul chinezesc este din ce în ce mai perceput ca un proxy pentru dolar, în Rusia, chiar dacă îi lipsește fungibilitatea internațională a monedei SUA.
Yuanul reprezintă acum aproximativ 26% din tranzacțiile de pe piața valutară din Rusia, în creștere față de mai puțin de 1%, înainte de februarie.
