CEAUŞESCU, MARCĂ ÎNREGISTRATĂ LA OSIM! URMAŞII DICTATORULUI DAU ÎN JUDECATĂ ISTORICII CARE SCRIU DESPRE FOSTUL „LIDER SUPREM”

Incredibil, dar adevărat: numele CEAUSESCU a devenit marca înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), astfel că nimeni nu-l poate utiliza pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu. Mai mult,  se pare că niciun istoric nu poate publica o carte-document sau o monografie despre fostul dictator comunist fără ca proprietarii mărcii respective să-şi dea acordul.

De când şi cum s-a ajuns la o asemenea aberaţie, cine sunt proprietarii mărcii respective şi cum se folosesc aceştia de numele fostului dictator pentru a împiedica publicarea unor volume istorice în care se pomeneşte despre rolul nefast al fostului lider comunist asupra poporului român, dar şi pentru a obţine daune morale şi materiale, aflaţi în cele ce urmeazã dintr-o anchetă exclusivă marca MAGNA NEWS.

 

Pentru că România este ţara în care totul este posibil, în anul 2007, Ioan Mircea Oprean (fostul soț al fiicei lui Nicolae Ceauşescu, Zoia Ceaușescu), împreunã cu cumnatul său, Valentin Ceauşescu (fiul cel mare al dictatorului comunist) au iniţiat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), procedurile pentru a înregistra marca “CEAUSESCU” (n.r. – nu marca “CEAUŞESCU”!).

Astfel, la data de 31 ianuarie 2007, prin intermediul unui mandatar (societatea comercială INVENTA – AGENŢIE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ), urmaşii fostului dictator au înregistrat la OSIM sub nr. M2007/000984 cererea de înregistrare a “”mărcii de TIP VERBAL” având numele de familie al fostului lider comunist (dar fără diacritică!)

La data de 17 decembrie 2007, OSIM a eliberat un certificat de înregistrare a mărcii “CEAUSESCU”, înregistrat sub numãrul 087503.

Conform respectivului certificat, nimeni din România nu va putea utiliza până la data de 31 ianuarie 2027 numele “CEAUSESCU” în mai multe domenii înscrise în “Clasificarea de la Nisa” (n.r. – servicii juridice, medicale, veterinare, de igienă sau îngrijirea frumuseşii, agricultură, horticultură, silvicultură, alimentaţie publicã, cazare, servicii ştiinţifice sau tehnologice, analiză şi cercetare industrială, crearea de programe de calculator, construcţii, telecomunicaţii, transport, publicitate, ori pentru a boteza articole de tutun, băuturi alcoolice şi nealcoolice, cafea, produse de carne,  jocuri, jucării, produse agricole, îmbrăcăminte, încălţăminte, etc).

Mai mult, ginerele şi fiul lui fostului dictator au cerut ca numele de familie al acestuia să nu poată fi utilizat nici în domenii precum “educaţie, instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale” incluse în Clasificarea de la Nisa.

 

Urmaşii dictatorului dau în judecată un istoric pentru că scris o carte-document

Anul trecut, pe data de 8 septembrie, adică la 15 ani de la înregistrarea mărci amintite anterior, ginerele şi fiul lui Nicolae Ceauşescu au introdus la Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB) o cerere de chemare în judecată a istoricului Lavinia Betea,  în calitate de autor al volumului  “Ceauşescu şi eopca sa”, dar şi a societãţii CORINT BOOKS SRL (care deţine editura CORINT şi care a publicat volumul respectiv), cerând instanţei să interzică difuzarea cărții, pe motiv că folosește marca având numele de familie al fostului dictator communist fără a avea dreptul şi să o oblige pe istoricul Lavinia Betea la plata unor despăgubiri de 10.000 de lei şi a altora generate de proces.

Acţiunea a survenit după ce, pe 6 septembrie 2022, Oprean şi Valentin Ceauşescu au notificat editura Corint să retragă din librării volumul „Ceaușescu și epoca sa” apărut în anul 2021, pe motiv că “nu vrea ca imaginea socrilor săi să fie comercializată în scopul obținerii de foloase materiale”. Practic, Oprean şi fiul dictatorului au cerut editurii Corint prin respectiva notificare trei lucruri:

• “încetarea imediată a utilizării mărcii protejate în titlul”;
• “încetarea imediată a oferirii spre vânzare/ comercializare a monografiei sub titlul actual, atât în cadrul online, cât și offline”;
• “recunoașterea în scris de către editura Corint, în răspunsul la notificare, a drepturilor conferite titularilor mărcii protejate și confirmarea că se va abține în viitor de la orice utilizare neautorizată a mărcii, în orice mod, inclusiv pe internet”.

Insă, aşa cum era normal – pentru că discutăm de o carte-document – editura Corint a refuzat cererea aberantă ginerelui fostului dictator.

Refuzul a fost bazat şi pe faptul că la momentul înregistrării mărcii la OSIM, Oprean a făcut acest lucru pentru a încearca să împiedice acte de comerț cu folosirea imaginii foștilor săi socri, Nicolae și Elena Ceaușescu şi nu pentru a împiedica românii să scrie şi să vorbească despre fostul dictator.

Ca urmare a refuzului editurii Corint de a da curs notificării lor, Oprean şi cumnatul său au introdus o acţiune la TMB, chemând în instanţă editura Corint şi OSIM în calitate de pârăţi, iar pe Lavinia Betea în calitate de “chemată în garanție”, ceea ce înseamnă că istoricul va fi și persoana care va trebui să plătească despăgubirile (cheltuieli de judecată și daune) în cazul în care instanța le-ar da câștig de cauză urmaşilor dictatorului.

La rândul său, editura Corint i-a dat, în judecată, printr-o cerere reconvențională, pe Oprean şi pe Valentin Ceaușescu, dar și OSIM, ţinând cont de faptul că acțiunea introdusă de urmaşii dictatorului încalcă libertățile și drepturile constituţionale ale fiecărui cetățean.

Miercuri, de la ora 8.30, la Secţia a-III-a Civilă a Tribunalului Bucureşti va avea loc primul termen în acest proces (dosar nr. 24338/3/2022) iniţiat de urmaşii dictatorului.

 

Ce prevede legislaţia privind protecţia mărcilor înregistrate la OSIM

Legislaţia privind protejarea mărcilor prevede că în cazul în care titlularul unei mărci înregistrată la OSIM constată că altcineva folosește numele sau însemnul în domenii pentru care a fost înregistrată și îi aduce prejudicii, acesta poate cere instanţelor competente interzicerea utilizării mărcii de către o persoană fizică sau juridică, dacă aceasta nu a obținut dreptul de folosire într-o activitate comercială.

De ce nu intră “Ceauşescu şi epoca sa” sub incidenţa legislaţiei privind protecţia unei mărci înregistrate la OSIM

Insă, în cazul monografiei “Ceauşescu şi epoca sa” este evident că discutăm de o activitate de cercetare ştiinţifică derulată de istoricul Lavinia Betea, astfel că aceastã activitate nu se aplică mărcii ai căror proprietari sunt urmaşii fostului dictator comunist.

Ca atare, volumul “Ceaușescu și epoca sa” scris de Lavinia Betea aparține categoriei literatură de specialitate, fiind realizat prin respectarea tuturor cerințelor, metodologiei și deontologiei cercetării științifice.

Dovada apartenenței volumului respectiv la categoria celor care fac parte din activitatea de cercetarea este și conținutul prefeței semnată de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

Avocaţi contactaţi de MAGNANEWS au afirmat că din punct de vederea juridic, acţiunea în instanţă a urmaşilor lui Ceauşescu ar trebuie să pice de la primul termen, din cel puţin două motive.

Primul rezultã din certificatul eliberat de OSIM, dar şi şi din baza de date a respectivei instituţii (FOTO), în sensul că Opran şi Ceauşescu jr. au înregistrat marca “CEAUSESCU”, nu marca “CEAUŞESCU”. Practic, vorbim de nume diferite, dintre care doar unul (fără diacritică) a fost înregistrat la OSIM. Cel de-al doilea nume, cu diacritică, adică CEAUŞESCU nu este înregistrat ca marcă la OSIM, desi nu se bucură de nicio protecţie.

Al doilea motiv rezultã dintr-o hotărâre a Guvernului României, document care prevede că personalităţile istoriei nu pot intra sub incidenţa deciziilor emise de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Ca atare, numele niciunei personalităţi istorice nu poate deveni o marcă-proprietate a unei persoane!

 

Instanţa ar putea crea un precedent periculos

Dacă instanţa va da cîştig de cauză urmaşilor dictatorului communist se va crea un precedent extrem de periculos, în sensul că orice autor, jurnalist sau orice instituție care a utilizat sau va utiliza într-un articol sau carte numele ”Ceausescu” (n.r. – chiar şi cu diacritică!) va putea fi acţionat în instanţă, ba chiar anumite publicaţii vor putea fi închise, iar volume cu caracter istoric retrase de pe piaţă. Iar acest lucru înseamnă o gravã încălcare a dreptului constituţional al fiecărui roman la liberă exprimare şi la informare.

Urmaşii dictatorului au mai introdus acţiuni în instanţă pentru a interzice folosirea numelui dictatorului chiar şi în scop artistic

Mircea Oprean şi Valentin Ceauşescu au mai interzis în trecut unor întreprinzători să comercializeze pizza cu numele fostului dictator, sau diverse suveniruri cu chipul acestuia.

Mai mult, în anul 2011 Oprean şi Ceauşescu jr. au acţionat în judecată Teatrul Odeon din București, pentru că ar fi folosit fără drept marca „CEAUSESCU” în spectacolul intitulat „Ultimele ore ale lui Ceaușescu”.

În respectiva acţiune, cei doi cereau judecătorilor să oblige Teatrul Odeon să oprească reprezentaţiile piesei menţionate şi să le plătească daune morale de un leu, pe motiv că „nimeni nu are dreptul să folosească public, pe teritoriul României, această marcă fără acordul lor expres”.

Aşa cum era normal, respectiva acţiune a fost un eşec pentru urmaşii dictatorului, judecătorii Tribunalului Bucureşti pronunţându-se printr-o decizie definitivă în sensul că nu a fost încălcat dreptul la marcă invocat.

Oprean a înregistrat la OSIM şi numele Zoiei

In afara mărcii “Ceauşescu”, Marius Opran a făcut demersuri la OSIM începând cu 16 decembrie 2009 pentru a înregistra marca “Zoia Ceausescu”.

Astfel, la data de 22 septembrie 2010, OSIM i-a acordat marca menţionatã, aceastã fiind înregistrată sub numãrul 109091.

Conform respectivului certificat, nimeni din România nu va putea utiliza până la data de 16 decembrie  2029 numele “ZOIA CEAUSESCU” în mai multe domenii înscrise în “Clasificarea de la Nisa”.

Astfel, marca respectivă nu va putea fi utilizată pe produse imprimate pe “hârtie, carton şi produse din aceste materiale, ori pentru articole pentru legătorie, fotografii, papetărie, adezivi (materiale colante) pentru papetărie sau menaj, materiale pentru artişti, pensule, maşini de scris şi articole de birou (cu excepţia mobilelor), materiale de instruire sau învăţământ (cu excepţia aparatelor), materiale plastice pentru ambalaj (necuprinse în alte clase), caractere tipografice, clişee, publicitate, gestiunea afacerilor comerciale, administraţie comercială, lucrări de birou, telecomunicaţii” şi …”educaţie, instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale”. Ca atare, oricine ar vrea să scrie ceva despre viaţa fiicei fostului dictator riscă să se trezească cu un process în instanţă!

 

Cine este Lavinia Betea

Lavinia Betea este un profesor universitar – doctor având ca arii de expertiză a cercetării psihologia socială, psihologia politică și istoria recentă, fiind abilitată pentru coordonare de doctorate în științele umane de către Universitatea Montpellier și în științele comunicării de către Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Domnia sa este autoare și co-autoare a 23 volume, a peste 100 de articole științifice și a peste 2.000 de articole publicistice. Vreme de şapte ani (2004 – 2011) a condus secția de Istorie Recentă a ziarelor Jurnalul Național (2004–2011), iar apoi (2011 – 2013) pe cea a cotidianului Adevărul (2011–2013). În toti aceşti ani profesorul universitar doctor Lavinia Betea a colaborat şi cu televiziunea naţională, fiind şi coordonatoarea colecției “Istorie” a editurii Corint.

În anul 2003 Lavinia Betea a fost distinsă de Academia Română cu premiul “Nicolae Bălcescu” pentru volumul istoric „Lucrețiu Pătrășcanu – moartea unui lider comunist”.