Conferința de Securitate de la München a ajuns la final, azi fiind ultima zi de discuţii. Noua ordine mondială după invazia rusească în Ucraina s-a reflectat în dezbaterile celei de-a 59-a Conferință de Securitate de la München (MSC) care s-a desfăşuratîn perioada 17-19 februarie 2023, la Hotel Bayerischer Hof din München.
La aproape un an de la invazia rusească în Ucraina, MSC a făcut un bilanț al coeziunii alianței și al angajamentului politic față de ordinea internațională bazată pe reguli,.
Sub noua președinție a ambasadorului Christoph Heusgen, MSC a reunit factori de decizie și experți internaționali de rang înalt, inclusiv șefi de stat și de guvern, miniștri și voci diverse din organizațiile internaționale, societatea civilă, sectorul privat și mass-media.
Peste 40 de şefi de stat şi de guvern şi 90 de miniştri au partcipat de vineri până duminică la conferinţa de la München, capitala landului Bavaria și al treilea oraș ca mărime din Germania.
Raportul anual al Conferinței de Securitate de la München (MSC) avertizează asupra diviziunii tot mai mari în materie de „ordine mondială”.
La un an după „Zeitenwende”
Invazia rusească în Ucraina, lansată la câteva zile după MSC 2022, a fost percepută pe scară largă ca un moment decisiv sau „Zeitenwende” – punct de cotitură.
Războiul brutal nu numai că a dus la suferințe enorme în Ucraina, dar a exacerbat crizele și în alte zone ale lumii, potrivit publicaţiei Europa Liberă.
Cum arată lumea la un an de la începutul invaziei? Războiul este un indicator al unei lumi mai violente, în care prevalează impunitatea, cei puternici fac ce pot, iar cei slabi suferă ceea ce trebuie? Sau poate fi un catalizator pentru o reangajare globală față de o ordine internațională bazată pe reguli?
Acestea și multe alte întrebări vor fi în centrul discuțiilor de la München.
Pe lângă programul principal al conferinței, MSC va oferi o selecție de evenimente secundare oficiale găzduite de organizații de top din întreaga lume.
„Dezbaterile despre diferite viziuni pentru ordinea internațională viitoare sunt adesea abstracte și teoretice. Prin invadarea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a făcut din ciocnirea viziunilor concurente o realitate brutală și mortală”, se spune în raport.
Raportul de Securitate de la München 2023 explorează intensificarea revizionismului autoritar și concurența crescândă între diferite viziuni pentru ordinea internațională.
De asemenea, stimulează dezbaterea asupra modului în care coaliția care apără viziunea unei ordini liberale, bazată pe reguli, poate fi extinsă și consolidată.
„Democrațiile liberale ale lumii se trezesc la provocările prezentate de revizioniștii autocrați și au făcut primii pași importanți pentru a renunța. Dar pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra unei ordini internaționale dezirabile”, se mai spune în raport.
Este nevoie de o ordine internațională liberală revizuită, bazată pe reguli, pentru a consolida rezistența democratică într-o eră de competiție sistemică acerbă cu regimurile autocratice, spun autorii raportului.
Dar pentru a face această viziune mai atractivă în rândul comunității internaționale mai largi și pentru a o ajuta să câștige concursul pentru viitoarea ordine internațională, democrațiile trebuie, de asemenea, să ia în considerare criticile și preocupările legitime ale comunității internaționale mai largi.
Odată cu invazia brutală, neprovocată, nedeclarată și totală din 24 februarie 2022, Rusia nu numai că a lansat un război împotriva Ucrainei, care a provocat zeci de mii de victime civile ucrainene și a forțat milioane de oameni să-și părăsească casele, cu pagube de miliarde de euro. Odată cu invadarea unui stat suveran, Moscova a lansat și un atac împotriva principiilor de bază ale ordinii de după cel de-al Doilea Război Mondial, se mai spune în raport.
Încercarea unei puteri autoritare de a elimina o democrație ca stat național suveran nu este însă singurul semn că revizionismul autocratic se intensifică.
Sprijinul tacit al Chinei pentru războiul Rusiei, atitudinea sa militară de a-și afirma propria sferă de influență în Asia de Est și eforturile sale cuprinzătoare de a promova o alternativă autocratică la ordinea internațională liberală, bazată pe reguli, simbolizează provocarea autocratică mai largă, arată autorii documentului.
Regula de la München: „Pace prin dialog”
Conferința de securitate de la München (MSC) este o conferință anuală privind politica internațională de securitate care are loc la München din 1963.
Motto-ul conferinței este „Pace prin dialog”. Este cea mai mare adunare de acest gen din lume.
Așa cum a fost cazul în ultimele șase decenii, întregul eveniment și toate componentele sale vor fi guvernate de Regula de la München: Pace prin dialog.
„Indiferent dacă este pe scenă sau în afara ei, ne încurajăm oaspeții să se implice și să învețe unii de la alții și ne așteptăm ca toți vorbitorii noștri să fie pregătiți să răspundă la întrebări și să interacționeze cu publicul” – spun organizatorii ei.
Conferința de securitate de la München susține diversitatea și sustenabilitatea în toate formele lor și este gata să fie măsurată în raport cu obiectivele sale foarte ambițioase, fie că acestea sunt egalitatea de gen între vorbitori sau includerea vocilor din Sudul Global.
În ultimele patru decenii, Conferința de Securitate de la München a devenit cel mai important forum independent pentru schimbul de opinii între factorii de decizie internaționali în domeniul politicii de securitate.
În fiecare an, reunește aproximativ 350 de personalități de rang înalt din peste 70 de țări din întreaga lume pentru a se angaja într-o dezbatere intensă asupra provocărilor actuale și viitoare de securitate.
Lista participanților include șefi de state și de guvern, organizații internaționale, miniștri, membri ai parlamentului, reprezentanți de rang înalt ai forțelor armate, din domenii ale științei, societății civile, precum și oameni de afaceri și din mass-media.
Conferința are loc anual în februarie, la Hotelul Bayerischer Hof din München.
Conferința a fost fondată în 1963 de Ewald-Heinrich von Kleist-Schmenzin pentru prevenirea conflictelor militare, precum cel de-al Doilea Război Mondial și a reunit lideri și experți în politica de securitate.
Scopul conferinței este dezbaterea pe tema provocărilor de securitate ale momentului și din viitor și despre politicile de securitate și apărare în conformitate cu conceptul de securitate în rețea.
Un accent anume este pus pe schimbul de opinii cu privire la dezvoltarea relațiilor transatlantic, precum și a securității europene și globale în secolul XXI.
Conferința este un eveniment privat, nu unul oficial guvernamental, folosit exclusiv ca un for de discuții, fără o autorizație pentru decizii interguvernamentale obligatorii. Contrar convențiilor obișnuite, la final nu se emite niciun comunicat.
