Caută
Close this search box.

Valori record de poluanți înregistrate în București

Prima rețea independentă de monitorizare a calității aerului a înregistrat valori record în perioada octombrie – decembrie 2018.
Ea a devenit funcțională la începutul lunii octombrie și este formată din 15 senzori, 14 dintre ei amplasați în Capitală, iar unul în orașul Ploiești, care monitorizează permanent nivelul emisiilor de particule în suspensie, PM 10, PM2.5 și PM1. 
Nivelul de poluare a aerului crește pe măsură ce temperaturile scad. Toamna și iarna se înregistrează cele mai mari valori de particule în suspensie, PM 10, PM 2,5, PM 1, pentru că emisiile poluate rămân aproape de sol, cam la nivelul de la care inhalăm aerul pentru respirat.
Conform aplicației Airly, cu care sunt monitarizate valorile particulelor în suspensie și care pot fi citite, în timp real, pe internet sau prin intermediul unei aplicaţii gratuite, aerul din Bucureşti devine tot mai greu de respirat în fiecare lună.
Concentrația maximă a fost observată în data de 28 octombrie la ora 22:00 CET , la senzorul amplasat pe Calea Giulești, când PM 10 a atins nivelul de 190,2 μg / m³ (reprezentând o depășire de aproape trei ori a limitei maxime admise), iar PM 2,5 a atins nivelul de 130,5 μg / m3 (o depășire de aproape două ori a limitei maxime).
Concentrația medie de PM 10 în luna octombrie a fost de 40,3 μg / m³ (sub limita admisă), în timp ce nivelul mediu de PM 2,5 în luna octombrie, a fost de 26,6 μg / m³ (reprezentând o depășire cu 6% a limitei maxime).
În octombrie, calitatea aerului a fost în mare parte bună și foarte bună, cu un nivel ridicat al pulberilor fine în data 28 și 29.
În luna noiembrie, concentrația maximă a fost observată în data de 9 noiembrie la ora 20:00 CET la senzorul amplasat pe strada Barbu Vacarescu,  când PM 10 a atins nivelul de 241,8 μg / m³ (o depășire de aproape cinci ori a limitei maxime), iar PM 2,5 a atins nivelul de 158, 37 μg / m3 (reprezentând o depășire de peste șase ori a limtei maxime admise).
Concentrația medie de PM 10 în luna noiembrie a fost de 58 μg / m³ (cu 16% peste limita maximă admisă). Concentrația medie de PM 2,5 în noiembrie, a fost de de 33 μg / m³ (cu 32% peste limita maximă admisă).
În noiembrie, calitatea aerului din București a început să se deterioreze, valori mari ale poluanților înregistrându-se între 9 – 11 și 24 – 26 noiembrie.
În prima săptămână din  decembrie  concentrația maximă a fost observată în data de 2 decembrie la ora 19:25 CET la senzorul amplasat pe strada Barbu Vacarescu, când PM 10 a atins nivelul de 373,3 μg / m³ (de peste șapte ori mai mare decât valoarea maximă admisă), iar PM 2,5 a atins nivelul de 231, 08 μg / m³ ( de peste nouă ori mai mare decât limita maximă admisă).
   Calitatea aerului a scăzut în București, în luna decembrie, cele mai mici valori ale poluanților fiind înregistrate doar între orele 14.00 – 15.00.
   Nu există niciun fel de „limite sigure” ale poluanților din aer. Conform Ghidului OMS privind calitatea aerului – pentru particulele fine (PM2.5) – valorile orientative sunt 10 μg / m3 (media anuală) și 25 μg / m3 (media în 24 ore). OMS nu numește aceste valori „limite sigure”. A spune că sunt “limite sigure” însemna că nu îți face rău dacă poluanții nu depășesc acele valori. Totuși, oamenii de știință nu par să fi găsit un punct în care poluarea aerului este inofensivă. Ar trebui să ne preocupăm mereu de calitatea aerului și să verificăm nivelul de poluare a aerului înainte de a ieși în aer liber. – Jakub Madej, reprezentant al firmei producătoare a senzorilor.
Particulele în suspensie, PM 10, PM2.5 și PM1 reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, care trec de filtrele biologice ale nasului și gâtului şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații, intoxicări sau alte afecțiuni respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar.
 Sursele de poluare ale aerului sunt  sistemul de încălzire a populației, sobe sau centrale cu combustibili solizi; activitatea industrială, centralele termoelectrice, șantiere de construcții; traficul rutier contribuie la poluarea aerului cu pulberile produse de pneurile mașinilor la frânare sau prin arderea incompletă a carburantului; depozite de deșeuri industriale și municipale.
   La începutul lunii noiembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a înștiințat Ministerul Mediului de la noi de declanșarea procesului Comisiei Europene împotriva României, pe motiv că în București aerul este irespirabil.
   O cauză majoră a poluării aerului o reprezintă traficul și, implicit,  noxele emise de mașini. Bucureștiul ocupă locul 3 în lume în topul orașelor cu cel mai aglomerat trafic din lume, conform unui producător internațional de dispozitive de geolocație.
   Poluarea aerului exterior conduce, inevitabil și la poluarea celui interior. Așa-zisa “aerisire zilnică” devine ineficientă când aerul de afară este încărcat cu emisii și pulberi fine. Astfel poluarea interioară poate fi de 2 până la 5 ori mai mare decât cea exterioară.
   Alți poluanţii din interior pot fi: polenul, emisile produse de sistemele de încălzire, atunci când se face curățenie sau acolo unde există un animal de companie. Piesele de mobilier pot emana și ele gaze şi compuşi organici volatili.
     Pentru reducerea poluării din interior sunt câteva soluţii utilizarea unui purificator de aer, care îndepărtează alergenii și particulele ultrafine din aer, eliminând, în același timp, virusurile și bacteriile; igienizarea sistemelor de încălzire și ventilare; ștergerea prafului în mod regulat; spălarea ăptămânală a așternuturilor și aspirarea covoarelor;curățirea mucegaiurilor; folosirea unui umidificator pentru a combate aerul uscat și evitarea simptomelor de piele uscată.
  
Crearea unei rețele urbane de senzori care monitorizează poluarea din aer este utilă în orice țară și reprezintă un indicator concret al acestui pericol invizibil. Totodată, această campanie este o formă de informare și conștientizare a populației, dar și a autorităților pentru a lua măsuri de prevenție și protecție. Este nevoie și de implicarea instituțiilor de stat pentru a extinde la nivel național o rețea de monitorizare a calității aerului la care populația să aibă acces nelimitat și gratuit.
Campania de informare și conștientizare a calității aerului din România este o inițiativă Philips susținută de Let’s do it România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri