Vă mărturisesc faptul că în câteva decenii de admirat sincer artele vizuale, am văzut portrete interesante, peisaje atractive, naturi moarte care păreau că palpită, multe teme care se regăsesc de obicei în atelierele și pe simezele expozițiilor individuale sau de grup. Fiecare punea în rame ce putea, în funcție de talentul său mai mic sau mai mare, de moștenirea genetică primită din familie.

Nu îmi amintesc să admir cu atâta pasiune un tablou care pune în lumină înă misterele adânci ale vieții, celula în fascinanta sa existență și transformare permanentă.

Asta s-a întâmplat când am privit opera semnată inconfundabil de doamna Gabiela Pîrvuleț Aramă.

O mama împlinită cu doi băieți, pe nume Radu și Alexandru, ca doi brazi frumoși. O famile realizată care reprezintă totul pentru doamna Gabriela Pîrvuleț Aramă.

Am ținut mult să vă pot oferi și dumneavoastră, stimați cititori, măcar un pic din atmosfera universului său. Un portret, câteva tablouri și cuvinte rostite de artistă.

Gabriela Pîrvuleț Aramă ne-a răspuns cu mare amabilitete la invitația noastră de ne acorda un interviu.

Pentru cei care vă cunosc mai puțin, vă rog să vă prezentați pentru început…

Sunt Gabriela Pîrvuleţ Aramă, absolventă a Facultăţii de Arte Vizuale din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, cu master în arte plastice din anul 2013 şi membru stagiar în UAP România.

Pentru ce ați ales pictura și nu muzica ?

De mic copil iubeam creioanele colorate, culorile. De abia la maturitate am realizat că dorinţa de a picta poate să devină realitate. Despre muzică, pot spune că îmi place să o ascult, este arta care ajunge imediat la sufletul oamenilor, dar ,din pacate eu nu am fost hărăzită să cânt.

Care tehnici  sunt preferatele dumneavoastră ?

Sunt o expansivă prin constituţie, deci şi pictura mea este spontană, colorată şi nerăbdătoare. Prefer tehnica expresionistă, nu mă reprezintă desenul şi grafica;  schițele și eboșele mele sunt realizate tot în culoare. În ultimii ani am lucrat numai cu culori acrilice,acestea fiind foarte potrivite cu stilul meu de a picta.

Vă simțiți bine în lucrări de dimensiuni mai mici, ori preferați suparfețele mari ?

Senzaţiile şi sentimentele pe care le pun pe pânză trebuie să aibă loc, să se desfăşoare pe suprafeţe mari. Cănd vreau să migălesc, pictez icoane pe sticlă, mărțișoare pe sticlă și mici modele decorative pe pantofi și imbrăcăminte.

Ce ne puteți spune despre viața dumneavoastră, dincolo de pictură ?

O mare parte din viaţa mea se petrece în laborator, întrucât sunt  de profesie asistent de laborator. Iubirea pentru meseria aleasă a devenit temă de inspiraţie pentru o parte din  lucrările mele. În afara picturii sunt un om obişnuit, care a muncit toata viața, a trecut prin boli și suferință, dar și cu marele noroc de a avea o  familie minunată, care m-a susţinut tot timpul.

Unde vă vedeți peste 10 ani ?

Pe malul mării, pictând.

Este o altă întrebare la care doriți să răspundeți pe parcursul acestui interviu ?  Care este? Formulați dumneavoastră și răspunsul …

Întrebarea ar fi : Ce aş fi fost fără pictură?

Răspuns: Fără pictură m-aş fi simţit uneori ca un om în deşert fără speranţa unei oaze.

Ce frumos, mulțumesc foarte mult…

Critica de specialitate menționează că sunt lucrări care se înscriu în curentul „Bio-Art”, afirmat în saloanele internaţionale de artă, după anul 1990.

Fie că este o celulă, ori o pasăre, fie că avem un peisaj în Delta Dunării, Gabriela Pîrvuleț Aramă găsește mereu, în tratarea oricărui subiect, un prilej de evidențiere a talentului său, a tenacității cu care se dăruiește marii sale pasiuni – miraculoasa pictură.

60 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

8 + 6 =