Tudorel Toader a anunțat în aceste momente rezultatul evaluării procurorului general Augustin Lazăr.
Declarațiile ministrului
– Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziție rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 21 aprilie 2016. La acea dată președintele a semnat numirea, deși nu exista în dosar documentul. Ministrul Justiției de la acea dată a făcut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor legale. La data respectivă, președintele nu a verificat regularitatea procedurii
– Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justiției a transmis propunerea fără ca dosarul să fie complet, președintele a semnat fără verificarea legalității, nu credem că are vreo legătură numirea fără toate documentele cu un document în care apare o soluție de clasare referitoare la președintele României în funcție
– Evaluarea ne arată o chestiune greu de explicat. Cel evaluat a luat cunoștință de evaluare pe 18 septembrie 2018, exact cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie emis de CSM către Ministerul Justiției
– Al treilea punct: faptele reținute în sarcina procurorului șef DNA sunt în aceeași măsură imputabile procurorului general, care îi este superior și are compentența de a coordona, îndrepta eventualele abateri
– Nu numai că procurorul general nu a luat nicio măsură, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici cele apărute în spațiul public sunt adevărate
– În al patrulea rând: ignorarea situațiilor de criză
– S-a vorbit, se vorbește faptul că multe cauze sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. Aceste fapte sunt extrem de grave
– Aș mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natură constituționale generate de procurorul general
– Al 5-lea punct: Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind activitatea managerială la DNA. A ajuns la secția de procurori la CSM se referea la deficiențe de ordin managerial. Ce face secția de procurori: îl aprobă după ce extrage pasaje din raportul Inspecției Judiciare. Ce ne spune procurorul general: să avem încredere în secția de procurori că va da o soluție temeinică
– Al șaselea punct: am reținut discursuri publice cu caracter politic, acuzații fără precedent la adresa autorităților statului, ale puterii legislative, executive
– Al 7-lea rând: practicarea și încurajarea unor compotamente . Sintaga cu plăcere folosită când spunea niște inculpați de rang înalt. Există legislații penale din Europa care sancționează inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva că a fost condamnat cândva. Dacă cineva spunea niște penali, procurorul niște inculpați de rang înalt
– Al 8-ea rand: Abdicarea de la garanții constituționale: prezumția de nevinovăție
– În al 9-lea rând: Contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării
– În al 10-le rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie că va lua măsurile pentru reducerea delegărilor, în realitate, dacă ne uităm pe statistică, constatăm contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor
– În al 11 rând: neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scăderea operativității în activitatea Ministerului Public
– În al 12-lea rând: neîndeplinirea obligațiilor legale în îndeplinirea politicii penale
– În al 13-lea rând: contestarea legilor justiției, ulterior controlului de constituționalitate
– În al 14-lea rând: Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor
– În al 15-lea rând: dublă măsură în rezolvarea unor situații similare și tergiversarea procedurilor legale
– În al 16-lea rând: 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei cu acele evenimente și se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, după care urcă la Parcehetul General. exista un ordin care spunea că dacă ei un dosar nu poți să iei și un procuror. Doi-trei procurori au fost mutați contrar ordinului care îi interzicea. La câteva zile ulterioare delegării, procurorul își anulează propriul ordin. Probabil a fost din nebăgare de seamă.
– În al 17-lea rând: Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale prin care se interferează activitatea
– Al 18-lea rând: Ajungem la protocoale. Protocolul din 2016 abrogă protocolul din 2009. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justiție paralelă
– Punctul 19 se referă la faptul de ascundere a adevărului privind respectivele protocoale.
– Punctul 20: legat tot de protocoale, această inadverdență pe care am semnalat-o în discursul public. Să nu spunem și personal că a fost un gest de sfidare pe 20 martie 2018 a trimis procotolul din 2009, care tocmai fuseseră ”abrogat”.
– Concluzia generală este aceea a necesității de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, legale, și în același timp o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituțional.
– Mai există o concluzie: aceea de a rămâne în limitele numai a competențelor, a loialității, ci și a bunei cuviințe, a respectării valorilor, drepturilor fundamentale.
– Prin urmare, consider că actele și faptele enumerate în raport de netolerat într-un stat demonstrează că activitatea managerială a domnului Augustin Lazăr contravine obligațiilor contituționale.și legale
– În acest condiții nu se mai poate susține ocuparea de către domnia sa a funcției de conducere din cadrul Ministerul Public
– Toate elementele prezentate susțin gravitatea comportamentelor procurorului general. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituțional.
– Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr
