Credeam că, bătând mahalalele în căutarea inspirației, studiind de aproape caracterele străzii, de la bătrânul distins, care a făcut două războaie pentru țara lui, până la scursurile care-ți bagă mâinile în buzunar până la coate, le-am cam văzut pe toate. Nici pomeneală…
Un nesimțit împopoțonat cu titlul, tot mai jalnic, de deputat (după ce s-a jucat de-a caterincile prin Justiție), coborând de la tribuna Parlamentului, și-a gratulat colegii de ședință cu un gest obscen, de neam prost. În văzul unei țări întregi.
„Un gest normal”, zice mitocă. Normal că normal, la educația lui și cei doi ani de-acasă…
M-am lăsat copleșit pentru o clipă de imaginea înfricoșătoare a unui uriaș grup de parlamentari mai penali sau mai șmecheri, dezbrăcați până la brâu, ori și mai și, care ne vor arăta curând, tuturor, niscaiva cicatrici, alunițe sau tatuaje tip „Gigel și Fănel, Jilava, 2013”, „I love DNA”. „Singur între patru pereți” etc.
Binevoitorii cunoscători ai vieții politice m-au mai liniștit, explicându-mi despre ce e vorba, de fapt. „Gesturile obscene” sunt tradiționalele gesturi românești, care răsar la bucurie şi la nevoi, în vremurile de restriște, când poporul se unește sub un stindard, sub un slogan ori, iată, sub un gest, ca să depășească momentul greu. Sunt gesturile care sugerează perpetuarea speciei, vigoarea, bărbăția poporului român, fantezia sa erotică, firea iubăreață.
Odată lămurit, m-am regăsit pe un tărâm cunoscut, acela al fenomenului social, al mecanismelor democratice. Parlamentarii, cine sunt parlamentarii? Sunt aleșii poporului, reprezentanții maselor largi. Un gest obscen pe care un parlamentar îl adresează unor colegi are o semnificație mult mai profundă decât o aluzie la mamă, soție, iubită, potență, competență, ori mai știu eu ce. Este, de fapt, un gest obscen pe care îl adresează unor milioane de oameni, ca reprezentant al lor ieșit din urna de vot.
Citeste și: Monica Macovei a demisionat din partidul pe care l-a fondat
Extrapolând, nu e departe ziua în care demnitarii români aflați la putere, altfel cu fițe și pretenții europene, deh, își vor folosi degetele, buzele, coatele, alte părți ale corpului, de din vale de centură, pentru a ne sugera ceea ce e de sugerat. Se cheamă că unii dintre ei, nimic altceva decât niște maidanezi încleștați de ciolane, dedică aceste exerciții nu unor colegi, ci națiunii întregi. Așa-i trebuie națiunii mahmure…
Visez cu ochii deschiți la un sistem simplu și democratic, prin care, în contrapartidă, cetățenii vor transmite aleșilor mesaje de mare importanță. Degetul mijlociu ridicat în sus – moțiune de cenzură. Brațul îndoit din cot și balansat – vot de neîncredere. Palma căuș, mișcată rapid înainte și înapoi – remaniere. Arătătorul îndoit, percutând buzele țuguiate – alegeri anticipate. O democrație a tradiționalelor și iubitelor obscenități…
Altă întrebare?
