Motivul pentru care Klaus Iohannis a decis rechemarea în țară a nu mai puțin de 26 dintre ambasadorii României, mulți dintre ei nume celebre, trimiși să reprezinte interesele statului în țări complicate din punct de vedere geostrategic, este legat de dorința unei schimbări de paradigmă în politica externă.

Este vorba despre un proces de depolitizare, de înnoire a garniturii de ambasadori, de întinerire dar și de folosirea capacităților diplomaților în funcție de specificul țării în care sunt trimiși.

Surse diplomatice au explicat pentru Digi24.ro că acei 26 de ambasadori au fost rechemați de la post, pentru că li se încheiaseră mandatele, unii dintre ei depășind cu mult limita temporală acestora. Dar și pentru că, acum, fără PSD la guvernare, este posibil să se facă o schimbare în numirea șefilor de misiuni.

„Nu puteam să ne înțelegem cu PSD, ei voiau să treacă toate numirile de ambasadori prin forul lor politic de la partid, era o politizare nepermisă”, au explicat sursele citate.

Ministerul condus de Bogdan Aurescu a pregătit deja 31 de nume de diplomați care vor ocupa posturi în țări importante din punct de vedere al contextului geopolitic, ca de exemplu Turcia, Rusia sau Ungaria.

„Aceste demersuri se încadrează în demersul, inițiat începând cu noiembrie 2019, de reformare a MAE pe criterii de competență, pentru a promova profesioniști în acest domeniu extrem de specializat, care să reprezinte la cel mai înalt nivel interesele României (atât în Centrala MAE, cât și peste hotare)”, susțin surse diplomatice.

Responsabilitatea reprezentării României în afara granițelor țării în calitate de ambasador este una mare și există așteptări ridicate de la fiecare dintre aceștia, pentru a apăra interesele României și ale fiecăruia dintre cetățenii săi, aceștia trebuie să contribuie la o reprezentare mai bună a României peste hotare și implicit la o imagine mai bună a țării noastre în relația cu partenerii săi externi, pe liniile strategice promovate la nivelul politicii externe.

Dintre numirile de ambasadori, o treime, adică 11 persoane, vor ocupa pentru prima oară funcția de ambasador. Este vorba despre 14 femei și 17 bărbați, o distribuție de gen aproape egală. Și media de vârstă marchează o premieră, fiind urmărită întinerirea garniturii de șefi de misiuni: pentru diplomații numiți în această funcție pentru prima oară aceasta este de 46 de ani, în timp ce media de vârstă generală a numirilor este de 51 de ani.

Însă, poate cea mai importantă schimbare este cea legată de folosirea de specialiști în funcție de contextul țării în care sunt trimiși.

Printre criteriile avute în vedere la numiri, „s-a urmărit o coerență, o compatibilitate între spațiul în care ar urma să se desfășoare mandatul și profilul persoanei propuse, ceea ce în mod concret înseamnă promovarea de specialiști cu experiență pe zonele și spațiile respective”, au precizat sursele citate.

În Rusia, de exemplu, va merge ca ambasador un specialist în securitate și controlul armamentelor.

Pentru Vietnam este numit un diplomat femeie, în vârstă de 42 de ani, cu expertiză îndelungată pe zona Asia Pacific, pentru Macedonia de Nord, o femeie diplomat, 43 de ani, în prezent director în MAE, specialist pe relația cu instituțiile internaționale, cu mai multe posturi în exterior, în Cehia o femeie diplomat, 44 de ani, în prezent director general în MAE, specialist pe zona relațiilor bilaterale europene, cu mai multe posturi în exterior. Pentru Peru este numită o femeie diplomat, 45 de ani, specialist în spațiul Americii Latine și Caraibi, pentru Albania, un diplomat, 48 de ani, specialist în drepturile omului și protecția minorităților, cu mai multe posturi în exterior, pentru India, o femeie diplomat, 50 de ani, specialist pe spațiul asiatic, cu posturi în regiune, vorbitoare de hindi.

Procedura de urmat pentru acreditarea unui ambasador este ca România să ceară statului de reședință agrementul pentru persoana în cauză; ulterior agrementului sau în paralel, au loc audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul României. În urma acestui aviz care are caracter consultativ, Președintele României semnează scrisorile de acreditare și decretele de acreditare. Este un proces care poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni.

123 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

6 + 5 =