Biofrabrik Group, o firmă nemţească, lucrează la producţia de carburant obţinut din deşeuri de plastic. După şase ani de cercetări, Biofabrik a dezvăluit prototipul unei maşini capabile să transforme un kilogram de plastic într-un litru de combustibil.
Mecanismul de producţie foloseşte un proces bine cunoscut: piroliza. Într-un mediu fără oxigen, deşeurile de plastic mărunţite sunt încălzite la 500 de grade Celsius, pentru a se îndepărta rezidurile, ca nisipul şi sarea. La sfârşit, rămâne un lichid asemănător petrolului.
Fondatorul firmei susţine că acest utilaj ar trebui folosit în parteneriat cu hotelurile şi municipalităţile, pentru a curăţa plajele de deşeurile de plastic. În acest mod, nu s-ar reduce doar cantitatea de plastic din natură, dar ar fi produs şi un carburant care să fie folosit pentru a alimenta vasele de transport sau generatoarele de energie electrică.
Mai jos, analiza completă a expertului în Energetică Dumitru Chisăliţă, de la Asociaţia Energia Inteligentă.
Combustibil din deșeuri – o alternativă sănătoasă pentru transport și mediu
Plastic transformat în combustibil. Până mai deunăzi era subiect de film SF. Acum este mai aproape de realitate ca niciodată. Fezabil și foarte prietenos cu mediul, în condițiile în care plasticul așa cum îl găsim în diverse combinații, în produsele folosite zi de zi, este extrem de poluant.
Aproape 300 de milioane de tone de deșeuri de plastic sunt generate anual în toată lumea. Doar o mică parte este reciclată, în vreme ce sute de milioane de tone ajung la gropile de gunoi sau, mai rău, în mări şi oceane. Iar până în 2050 am putea găsi în apele mărilor mai mult plastic decât peşte, potrivit Fundaţiei Ellen MacArthur. Imaginaţi-vă însă că am putea găsi o utilizare pentru tot acest plastic să-l transformăm în carburant, spre exemplu. Ei bine, o astfel de viziune capătă contur, anunță presa germană.
O companie din Germania, Biofrabrik Group lucrează la producţia de carburant obţinut din deşeuri de plastic. După şase ani de cercetări, a dezvăluit prototipul unei maşinării capabile să transforme un kilogram de plastic în aproximativ un litru de combustibil.
Deşi maşinăria pare oarecum futuristă, foloseşte de fapt un proces relativ bine cunoscut – piroliză. Într-un mediu fără oxigen, deşeurile de plastic mărunţit sunt încălzite la 500 de grade Celsius pentru a îndepărta rezidurile, precum nisipul şi sarea. La sfârşit, rămâne un lichid asemănător petrolului.
În viziunea fondatorului companiei, acest utilaj ar trebui folosit în parteneriat cu hotelurile şi municipalităţile pentru a curăţa plajele de plastic. În acest mod nu s-ar reduce doar cantitatea de material plastic din natură, dar ar fi produs şi carburant care să fie folosit pentru a alimenta vasele de transport sau generatoarele de energie electrică.
Așadar, deșeurile sunt o mină de aur pentru producția de combustibil verde. Iar România trebuie să se alinieze și ea la obiectivele europene și să găsească o variantă pentru cantitatea mare de deșeuri produsă anual. La acest moment, valoarea taxei de pe gunoi este de 200 lei pe tonă și poate fi încasată integral de procesator – centralele. Acestea produc și oxigen, pe lângă hidrogen, și ajută la stocarea carbonului în sol. Astăzi, aceste deșeuri urbane sunt depozitate în gropi de gunoi, în proporție de 94%, arată un raport. Nu se face sortare, pentru că e un serviciu scump, față de simpla depozitare. Însă recuperarea și reciclarea materialelor refolosibile este o cerință europeană.
România nu reciclează deșeurile, conform datelor Eurostat. Alături de Grecia și Bulgaria, suntem în coada Uniunii Europene, în ceea ce privește reciclarea. Lipsa reciclării scumpește în general, viața tuturor, deoarece materiile prime sunt din ce în ce mai rare și mai scumpe, iar noi “le aruncam la gunoi”.
În Sistem intră 1.033.874 tone/an de deșeuri, care se elimină definitiv, punându-se în mișcare echivalentul a 620 de autobuze pe zi, valorificându-se 465.874 de tone de materiale reciclate și sechestrându-se 45.440 de tone de carbon.
Totodată, se livrează către populație o căldură pentru 10.000 de unități de locuit. Procesarea are loc în trei centrale de cogenerare și într-un număr de 30 de stații SPID, pentru 620 autobuze, în București. Sistemul va impune, în premieră, standarde privind mobilitatea auto „pe hidrogen” în România. În București și împrejurimi vor circula autobuze cu hidrogen, iar un călător va ști că găsește în București pompe de hidrogen – un autovehicul pentru cinci persoane consumă un kilogram hidrogen la 100 Km.
Pe masură ce se capătă experiență și procesele cresc în amploare, respectiv o creștere a cantităților de deșeuri și/sau o cerere sporită de hidrogen, se pot adăuga noi linii de producție sau înlocui utilajele cu unele cu o capacitate mai mare, utilajele înlocuite viabile fiind amplasate în alte localități, pentru augmentarea rețelei de hidrogen. Transportul privat, atât cel comercial cât și cel indiviual va contribui major la acest fenomen. La dimensiuni de 10 ori mai mici, precum 100.000 de tone de deșeuri pe an, sistemul se poate implementa în orice județ.
Avantajele pentru mediu
– Se elimină deșeurile urbane, se elimină efectele depozitării sau a altor forme de eliminare (incinerarea, nerecomandată și nefinanțată de UE) a deșeurilor,
– Se recuperează, se reciclează și se reintroduc în economia circulară cca. 465.874 to deșeuri reciclate, utilizabile imediat,
– Se elimină din atmosferă poluarea dată de echivalentul transportului în comun pe motorină și a colectării și transportului la groapa de gunoi.
– Dispar surse de poluare: deșeurile urbane și formele actuale de depozitare sunt eliminate, dispare o parte din poluarea dată de transportul deșeurilor de la locul de colectare la locul de depunere;
– Parte din carbonul continut de deșeuri (altfel, atmosferic) se colectează (char-ul) și se stochează în sol;
– Energia termică degajată ce însoțește procesele este folosită comunitar, cu costuri de productie zero;
Avantajele economice:
– 450 de noi locuri de muncă în Sistem și 600 în construcții;
– Total încasări și economii de 173 861 200 euro / an;
– Atingerea standardelor de poluare, îndepărtarea pericolului de infrigement;
– Introducerea tehnologiilor moderne de obținere a energiei din deșeuri și surse regenerabile/verzi și a trasportului „pe hidrogen”.
Avanataje privind imaginea și prestigiul
Se face un pas mare spre o lume verde și mai curată. România poate deveni un model de dezvoltare și totodată, Bucureștiul, o locomotivă a dezvoltării, atât pentru localitățile din țară, cât și pentru cele europene.
De unde pornim
În UE, în anul 2016, au fost depozitate 45,7% din deșeuri și reciclate 37,8%. În România, în anul 2016, au fost depozitate 94,1% din deșeuri și reciclclate doar 4 %.
Ce avem de facut
Adoptarea unei viziuni integratoare presupune coerență politică și consecvență investițională. Construcția centralelor poate dura unul-doi ani, iar rezultatele de mediu și economice se vor simți peste încă un an. Succesul operațiunii presupune colaborarea strânsă între toate cele cinci degete ale mâinii: Mediu, Energie,Transporturi, Fonduri Europene și Comunitate Locală, arată un raport al UE.
Pe 27 august 2019, Consiliul General al Capitalei a aprobat Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor pentru Bucureşti. Documentul propune în principal construirea unui incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an.
Propunerea Primăriei de buget din mai 2021 conține și Proiectul „extinderea SEAU și construirea incineratorului de nămol – 360 milioane lei”.
La nivel mondial existau deja, în 2016, peste 4.500 km de conducte de hidrogen, majoritatea fiind operate de producători de hidrogen. Cele mai lungi conducte sunt operate în SUA, în statele Louisiana și Texas, urmate de Belgia și Germania.
