Şapte organizatii europene şi internaţionale care apară libertatea presei transmit o nouă scrisoare către autorităţile române, pentru a-şi împărtăşi îngrijorarea profundă, cu privire la întârzierea investigaţiilor privind publicarea fotografiilor furate ale jurnalistei Emilia Şercan şi presupusa scurgere a unor elemente cheie ale anchetei, în această infracţiune.

Scrisoarea este semnată de Reporteri fără Frontiere (RSF), ActiveWatch, Article 19 Europe, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), OBC Transeuropa (OBCT), European Centre for Press and Media, Freedom (ECPMF), Committee to Protect Journalists (CPJ) şi a fost transmisă autorităţilor române în aprilie, conform News.ro.

„Deşi se aplică principiul confidenţialităţii anchetei, autorităţile par să fi eşuat – conform informaţiilor disponibile – să facă progrese semnificative la patru luni după ce Emilia Şercan a devenit ţinta hărţuirii şi a unei campanii de defăimare prin publicarea fotografiilor sale private şi a presupusa scurgere de elemente-cheie ale urmăririi penale în materie amplificând expunerea pozelor sale private”, arată Reporteri fără Frontiere într-un comunicat.

Mai mult, nici răspunsul Ministerului de Interne la scrisoarea deschisă sus-menţionată, nici răspunsul statului la alerta publicată pe platforma Consiliului Europei pentru promovarea protejării jurnalismului şi siguranţei jurnaliştilor nu au abordat preocupările legitime ale organizaţiilor noastre cu privire la progresul anchetei.

Prin urmare, organizaţiile constată că autorităţile nu au ca prioritate această investigaţie şi nici nu îi alocă resurse suficiente.

Conform Reporteri fără Frontieră, informaţiile nou adăugate la dosar indică o posibilă implicare a poliţiei în presupusa scurgere de informaţii, întrucât în ​​mass-media a apărut o captură de ecran pe care Emilia Şercan o furnizase poliţiştilor alături de pozele sale personale. Se pare că înainte de scurgere, doar poliţia – în afară de jurnalistă – avea acces la captură de ecran.

Această ultimă ipoteză este susţinută de un recent raport de expertiză independent care concluzionează că orice supraveghere a dispozitivelor reclamantului este puţin probabilă.

„Este cu atât mai importantă urmărirea penală a acestor infracţiuni cu cât vizează în mod specific o jurnalistă care a fost ameninţată pentru investigaţiile sale privind practicarea plagiatului de către şefii celor mai înalte instituţii ale statului, inclusiv ai instituţiilor militare de învăţământ”.

Organizaţiile semnatare spun că „este de maximă importanţă ca ancheta atât cu privire la ameninţările care au vizat-o pe Emilia Şercan, cât şi la presupusa scurgere a pozelor ei furate din cadrul urmăririi penale să se desfăşoare în deplină independenţă şi să se încheie cu succes cât mai curând posibil”.

După cum a afirmat vicepreşedintele Comisiei Europene Vera Jourova în răspunsul ei la scrisoarea deschisă a deputaţilor în Parlamentul European cu privire la cazul Emilia Şercan, „Comisia solicită statelor membre să investigheze şi să urmărească penal toate faptele penale comise împotriva jurnaliştilor, fie online, fie offline, într-o manieră imparţială, independentă, eficientă, transparentă şi în timp util (…) şi (să) să utilizeze pe deplin legislaţia naţională şi europeană existentă, pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt protejate şi că justiţia este pronunţată rapid în cazuri particulare şi pentru a preveni apariţia unei „culturi” a impunităţii în ceea ce priveşte atacurile împotriva jurnaliştilor”.

În cele din urmă, autorităţile au dat dovadă de transparenţă în cazul dosarului Emiliei Şercan, care este în interesul libertăţii presei din România care recent a înregistrat un număr în creştere de ameninţări la adresa jurnaliştilor ceea ce a clasat România pe locul 56 în Indexul mondial al libertăţii presei realizat de RSF.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.