„Din punct de vedere intelectual, generalităţile sunt doar un rău necesar” (Aldous Huxley, Minunata lume nouă, în original Brave New World)
Există o scenă la începutul cărţii când directorul Centrului de Incubaţie şi Condiţionare intră în instituţie, însoţit de o trupă de studenţi slugarnici. Imaginea descrisă de Huxley m-a dus cu gândul la şefii de secţie din spitalele de stat din România, unde medici rezidenţi şi studenţi de-a valma stau timoraţi lângă marele profesor, incapabili de a avea un dialog profesional. Eventual, câte unul mai norocos se va transforma în personajul care-i răspunde la telefoane, scrie foile de observaţie, primeşte atenţiile venite de la pacienţi sau îi duce geanta. Cel mai probabil, medicul-lacheu are postul asigurat în secţia respectivă şi, peste ani, îi va lua locul profesorului, cu scandal şi acuzaţii de corupţie în presă.
Aici ar fi conexiunea cu societatea românească, pentru că structurile de tip feudal sunt active în toate domeniile, nu doar în sănătate.
Dar să trecem la lucrurile „serioase”, care ne privesc direct. Mesajul din Brave New World, aplicabil azi la nivel global, este alarma trasă de Huxley faţă de pericolele tehnologiei. Cartea a fost scrisă în anul 1931 şi creează un univers sufocant pentru om, utilizat încă din stadiul embrionar: un sistem de supraveghere excesivă aplicat populaţiei de către autoritatea acceptată. Astfel, controlul societăţii prin inovaţie poate oferi mai multă putere statelor totalitare în demersul lor de a schimba modul în care gândesc și acționează oamenii.
În realitatea anului 2022, manipularea este cuvântul de ordine al lumii contemporane, iar invazia din Ucraina reprezintă exemplul relevant prin care ruşii folosesc propaganda drept armă de război.
Pe de altă parte, operaţiunea de spălare a creierelor este aplicată în Rusia, la scară mare. Nu întâmplător jumătate dintre ruși consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică, potrivit unui sondaj realizat, în februarie 2022, de compania de consultanţă Savanta ComRes şi publicat de CNN.
La fel se întâmplă şi în romanul politic 1984, scris de George Orwel, în anul 1948. Sintetizând, romanul plasează Marea Britanie într-un război nuclear dus între Est şi Vest, care ar fi avut loc în anii 50. Britanicii trăiesc sub dictatura unui sistem stalinisto-nazist, unde Big Brother stă cu ochii pe tine, ştie mereu ce faci, cu scopul declarat de a te proteja.
Big Brother is watching you – iată cum personajul principal al lui Orwel devine în timp, chiar peste timp, simbolul sistemelor şi politicilor de spionaj din întreaga lume.
Poliţia gândirii, inventată de Orwel, este prezentă în guvernele care se află sub umbrela regimurilor totalitare, cu toate că unele dintre aceste state arborează steagul democraţiei.
Un exerciţiu simplu de imaginaţie ne-ar dezvălui România, reîntoarsă la dictatură. Autorul Dănuţ Ungureanu, considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai SF-ului românesc contemporan, a scris în 2017 un thriller politic, Luna în oraşul blestemat (editura Tritonic), o distopie unde predomină dezumanizarea. După eşecul şi destrămarea Uniunii Europene, România se federalizează, este condusă de un singur partid, iar infracţionalitatea extremă pune stăpânire pe Bucureşti. Statul federal, ca să nu irite cetăţenii, impune o televiune fără dezbatere publică, un internet moderat şi o telefonie monitorizată. Gândirea critică e, în felul acesta, anihilată: „E sfârşitul lumii. Ordinea. Toţi fac ordine. Dreptatea. Toţi au dreptate. Puterea. Toţi vor putere. Toată puterea”.
Citeşte şi: Romanul 1984 al lui George Orwell, interzis în Belarus
