Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi anchetează un caz complex prin care un membrii unei grupări sunt bănuite de fraudarea a milioane de euro din fonduri UE.
Potrivit unui comunicat de presă din decembrie 2022, 23 de suspecți au fost trimiși în judecată la Tribunalul București, fiind acuzați de fraudă cu fonduri europene în valoare de 5 milioane de euro.
Gruparea care acționa în Austria și România a înființat peste 150 de firme fictive care au fost folosite în procesul de fraudare a unor fonduri provenite de la Uniunea Europeană.
Banii obținuți erau retrași de la bancomate de persoane din anturajul acuzaților, și predați acestora cash. Ulterior, sumele erau folosite pentru achiziționarea unor bunuri de lux.
În iunie 2022 au fost organizate 160 de percheziții în România și Austria, ocazie cu care au fost sechestrate 14 imobile, 20 de terenuri, trei autoturisme de lux și diferite sume de bani.
Pe 19 decembrie, instituția coordonată de Laura Codruța Kovesi a sesizat Tribunalul București în legătură cu punerea sub acuzare a cinci persoane fizice și patru juridice. Există indicii că acuzații au accesat fraudulos fonduri europene în valoare de peste 3 milioane de euro.
Infracțiunile ar fi avut loc începând cu anul 2018, atunci când grupul ar fi dezvoltat o schemă din care făceau parte mai multe companii controlate în mod direct sau prin intermediari, cu scopul de a accesa Programul Operațional Regional 2014-2018, pentru dezvoltarea Deltei Dunării.
Potrivit informațiilor furnizate de Parchetul European, membrii organizației ar fi folosit documente și declarații false, inexacte sau incomplete, după care, ulterior, ar fi schimbat destinația fondurilor, fără a avea o acoperire legală.
Mai exact, suspecții ar fi creat o aparență falsă cu privire la locul de implementare a proiectelor. În realitate, banii ar fi fost folosiți de cele patru firme implicate în cu totul alte zone din România.
Mai mult, procurorii cred că suspecții au mințit și în legătură cu existența resurselor financiare aferente contribuției proprii, și ar fi manipulat achizițiile publice, cu stabilirea unor prețuri crescute în mod artificial.
În realitate, furnizorul făcea parte din schema infracțională, iar acesta livra echipamente la un preț supraevaluat.
