Xi Jinping spune că pregătește China de război. La reuniunea anuală a Parlamentului chinez și a celui mai important organism politic consultativ al acestuia din martie, Xi a trasat tema pregătirii de război în patru discursuri separate, într-unul dintre ele spunându-le generalilor săi să „îndrăznească să lupte”.
Guvernul său a anunțat, de asemenea, o creștere de 7,2% a bugetului de apărare al Chinei, care s-a dublat în ultimul deceniu, precum și planuri de a face țara mai puțin dependentă de importurile de cereale din străinătate.
Iar în ultimele luni, Beijingul a prezentat noi legi privind pregătirea militară, noi adăposturi antiaeriene în orașele de peste strâmtoare din Taiwan și noi birouri de „Mobilizare a apărării naționale” în întreaga țară, arată într-o analiză publicația Foreign Affairs.
Primul semnal
Primul semn că reuniunile din acest an ale Congresului Național al Poporului și ale Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez – cunoscute sub numele de „cele două sesiuni”, deoarece ambele organisme se reunesc simultan – ar putea să nu fie ceva obișnuit a venit la 1 martie, când cea mai importantă revistă teoretică a Partidului Comunist Chinez (PCC) a publicat un eseu intitulat „Sub îndrumarea gândirii lui Xi Jinping privind întărirea armatei, vom avansa victorioși”.
Eseul a apărut sub numele „Jun Zheng” – un omonim pentru „guvern militar”, care se referă probabil la organismul militar de vârf al Chinei, Comisia Militară Centrală – și susține că „modernizarea apărării naționale și a armatei trebuie accelerată”. De asemenea, a solicitat o intensificare a fuziunii dintre armată și zona civilă, politica lui Xi care cere companiilor private și instituțiilor civile să servească efortul de modernizare militară a Chinei. Și, reluând un discurs pe care Xi l-a ținut în fața liderilor militari chinezi în octombrie 2022, a făcut niște ironii voalate la adresa Statelor Unite.
„În fața războaielor care ne pot fi impuse, trebuie să le vorbim dușmanilor într-o limbă pe care o înțeleg și să folosim victoria pentru a câștiga pacea și respectul. În noua eră, Armata Populară insistă să folosească forța pentru a opri lupta.
Armata noastră este renumită pentru că este bună la luptă și are un spirit de luptă puternic.”, se arată în articolul invocat.
Legea care vizează Armata
Chiar înainte de publicarea eseului, au existat indicii că liderii chinezi ar putea planifica un posibil conflict. În decembrie, Beijingul a promulgat o nouă lege care ar permite Armatei Populare de Eliberare (APL) să își activeze mai ușor forțele de rezervă și să instituționalizeze un sistem de refacere a trupelor de luptă în caz de război. Astfel de măsuri, după cum au remarcat analiștii Lyle Goldstein și Nathan Waechter, sugerează că Xi ar fi putut trage învățăminte despre mobilizarea militară din eșecurile președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.
Legea care guvernează rezerviștii militari nu este singura modificare juridică care dă de înțeles pregătirile Beijingului.
În februarie, organul deliberativ suprem al Congresului Național al Poporului a adoptat Decizia privind ajustarea aplicării anumitor prevederi ale Legii de procedură penală [chineze] pentru militari pe timp de război, care, potrivit ziarului de stat People’s Daily, conferă Comisiei Militare Centrale puterea de a ajusta prevederile legale, inclusiv „jurisdicția, apărarea și reprezentarea, măsurile obligatorii, depunerea cazurilor, investigarea, urmărirea penală, procesul și punerea în aplicare a sentințelor”.
Deși este imposibil de prezis cum va fi folosită decizia, aceasta ar putea deveni o armă pentru a viza persoanele care se opun preluării Taiwanului. De asemenea, APL ar putea să o folosească pentru a revendica jurisdicția legală asupra unui teritoriu potențial ocupat, cum ar fi Taiwanul. Sau Beijingul ar putea să o folosească pentru a-i obliga pe cetățenii chinezi să îi susțină deciziile în timp de război.
Birouri de mobilizare
Din decembrie, guvernul chinez a deschis, de asemenea, o serie de birouri de mobilizare a apărării naționale – sau centre de recrutare – în întreaga țară, inclusiv în Beijing, Fujian, Hubei, Hunan, Mongolia interioară, Shandong, Shanghai, Sichuan, Tibet și Wuhan. În același timp, orașele din provincia Fujian, de cealaltă parte a strâmtorii față de Taiwan, au început să construiască sau să modernizeze adăposturi antiaeriene și cel puțin un „spital de urgență pe timp de război”, potrivit presei de stat chineze.
În martie, Fujian și mai multe orașe din provincie au început să împiedice adresele IP din străinătate să acceseze site-urile guvernamentale, probabil pentru a împiedica urmărirea pregătirilor de război ale Chinei.
Liste negre
Dacă aceste evoluții sugerează o schimbare în gândirea Beijingului, reuniunile din cele două sesiuni de la începutul lunii martie au confirmat-o aproape în totalitate. Printre propunerile discutate de Conferința Consultativă Politică a Poporului Chinez – organul consultativ – s-a numărat un plan de creare a unei liste negre a activiștilor pro-independență și a liderilor politici din Taiwan.
Prezentat de popularul blogger ultranaționalist Zhou Xiaoping,planul ar autoriza asasinarea persoanelor aflate pe lista neagră – inclusiv a vicepreședintelui Taiwanului, William Lai Ching-te – dacă acestea nu își schimbă modul de viață.
Ulterior, Zhou a declarat ziarului Ming Pao din Hong Kong că propunerea sa a fost acceptată de conferință și „transmisă autorităților relevante pentru evaluare și analiză”. Propuneri precum cea a lui Zhou nu vin din întâmplare. În 2014, Xi l-a lăudat pe Zhou pentru „energia pozitivă” a ideilor sale împotriva Taiwanului și a Statelor Unite.
Cheltuielile pentru apărare
Tot în cadrul reuniunilor celor două sesiuni, premierul demisionar Li Keqiang a anunțat un buget militar de 1.550 miliarde de yuani (aproximativ 224,8 miliarde de dolari) pentru 2023, o creștere de 7,2% față de anul trecut. Li, de asemenea, a cerut intensificarea „pregătirilor pentru război”. Experții occidentali au crezut mult timp că China nu raportează suficient cheltuielile sale de apărare.
În 2021, de exemplu, Beijingul a susținut că a cheltuit 209 miliarde de dolari pentru apărare, dar Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm a estimat cifra reală la 293,4 miliarde de dolari. Chiar și cifra oficială a Chinei depășește cheltuielile militare ale tuturor aliaților Statelor Unite din Tratatul din Pacific la un loc (Australia, Japonia, Filipine, Coreea de Sud și Thailanda) și este un pariu sigur că China cheltuiește substanțial mai mult decât spune.
Cele partru discursuri ale lui Xi
Dar cele mai grăitoare momente ale întâlnirilor din cele două sesiuni, poate deloc surprinzător, l-au implicat pe Xi însuși. Liderul chinez a ținut patru discursuri în total – unul în fața delegaților Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, două în fața Congresului Național al Poporului și unul în fața liderilor militari și paramilitari. În acestea, el a descris un peisaj geopolitic sumbru, a indicat Statele Unite ca fiind adversarul Chinei, a îndemnat întreprinderile private să servească obiectivele militare și strategice ale Chinei și a reiterat faptul că el consideră că unirea Taiwanului și a continentului este vitală pentru succesul politicii sale emblematice de a realiza „marea întinerire a etniei chineze”.
Citește totul AICI
